Atat jurnalistii care vor sa faca presa pe internet, cat persoanele care vor sa faca pe jurnalistii pe net au la dispozitie zeci de “unelte” menite sa-i ajute in publicarea de informatii in spatiul virtual. De la host-uri pentru bloguri, pana la pagini bune de incarcatdocumente in format video, audio sau foto, tehnicile sunt diverse.
Informatiile jurnalistice pot fi publicate, fara dar si poate, pe bloguri. Drept pentru care, JO au la indemana host-pages numai bune pentru blogurile lor. 1) www.blogger.com e OK pentru incepatori. Gratis si cu o interfata simpla, blogger.com este oferit de Google. 2) Pe www.typad.com iti faci blog nou in 10-15 minute, dar pentru asta trebuie sa dai intre 4,95 si 14,95 $. 3) Si www.wordpress.com este un host-page de calitate, gratis si cu mai multe optiuni (atasare documente .jpe, .jpg, .ppt etc.)
Si forumurile de discutii diverse sunt bune pentru aflarea/ popularizarea de informatii. De aici, jurnalistii pot afla chestiuni care mai de care mai interesante cu privire la “n” chestiuni, si tot aici pot posta informatii utile pentru publicurile lor. shsBB (gratis, foarte cunoscut), Simple Machine Forum (gratis, mai putin popular) sau Slash Code sunt doar dintre forumurile utile JO.
Paginile web-hosted, Google Pages sau Wiki.com (Mindtouch) sunt mereu la indemana jurnalistilor; la fel si Flickr.com (Yahoo) - pe care/ de pe care poti incarca diverse fotografii, gratis, 20 MB pe luna. Nici YouTube nu este de neglijat, daca vorbim de informatie ce poate fi utilizata de jurnalistii online si nu numai. Nu putine au fost jutnalele de stiri, de exemplu, care au avut in ultima vreme stir/ reportaje pornite de la un filmulet/ foto postate pe aceasta pagina Web 2.0.
Tuesday, April 24, 2007
Informatii despre obiceiuri de Paste
http://www.crestinortodox.ro/Obiceiuri_si_traditii_de_Paste_art_subcat339_348.html
- site care ofera informatii despre traditiile din saptamana mare, saptamana Floriilor si despre ouale de Paste si alte bucate traditionale romanesti.
http://www.prieteni.ro/tentatii/articole/articol-Traditii_de_Paste_in_Romania-0-277.html
- site cu informatii despre traditiile de Paste din zona Campulung Moldovenesc, Bucovina, si altele.
http://www.superstitii.ro/modules/news/article.php?storyid=68
- site-ul ofera informatii despre superstitii de Paste
- site care ofera informatii despre traditiile din saptamana mare, saptamana Floriilor si despre ouale de Paste si alte bucate traditionale romanesti.
http://www.prieteni.ro/tentatii/articole/articol-Traditii_de_Paste_in_Romania-0-277.html
- site cu informatii despre traditiile de Paste din zona Campulung Moldovenesc, Bucovina, si altele.
http://www.superstitii.ro/modules/news/article.php?storyid=68
- site-ul ofera informatii despre superstitii de Paste
motoare de cautare
Motoarele cautare au in baza lor de date foarte multe pagini (de ordinul milioanelor) si sunt creeate in mod automat de catre masini.
Altavista este unul dintre cele mai vechi motoare de cautare de pe Internet. Ea a fost lansata in decembrie 1995 de catre firma digital, apoi a trecut in proprietatea firmei Compaq (care a cumparat Digital in 1998). La momenul actual este controlat de companiaCMGI. Indexul de pagini Web al sau este unul dintre cele mai mari la momentul actual. AltaVista ofera de asemenea si cautari pe domenii specifice, spre exemplu: "news search", "shopping search" sau "multimedia search". De asemenea a lansat, de curand, un nou serviciu, AltaVistaPrima. Reprezinta o baza de date, constituita automatic de un robot care indexeaza textul integral al documentelor de pe web si al grupurilor de stiri. AltaVista este situat in SUA, are o acoperire internationala, este in engleza (exista si versiuni in franceza, spaniola si portugheza, dar interfata se poate adapta in functie de limba utilizatorului) si propune doua moduri de cautare: simpla si avansata, aceasta din urma propunand o gestiune completa a operatorilor booleeni, posibilitatea de a selecta limba pentru raspunsurile afisate si rafinarea autarilor. Căutarea avansată permite limitarea rezultatelor în functie de dată, limbă etc.. Ofera, de asemenea, si optiunea de cautare in grupurile de stiri Usenet. Singurele inconveniente ar fi ca anumite formate sunt excluse din indexare: pdf-urile, diferite alfabete, fisierele compresate.
Lycos -
Un motor de cautare vechi. Ofera si alte servicii, de exemplu e-mail. Lycos a fost lansata ca o masina de cautare bazata pe o componenta Spider pentru culegerea informatiilor despre paginile de Web. Ulterior, in 1999, ea a fost tranformata intr-un director, similar cu Yahoo. Lycos indexeaza si site-urile FTP, dar dezavantajul este ca se limiteaza la o indexare partiala a documentelor. Permite cautare simpla si avansata cu ajutorul operatorilor logici.
Yahoo - a fost lansat in 1994 si este, in acest moment, cel mai vechi si popular serviciu de cautare de tip director. El are o buna reputatie in a ajuta utilizatorii in gasirea informatiilor esentiale. Secretul sau consta in faptul ca o mare parte din munca este sustinuta de specialisti umani. In felul acesta aprecierile despre relevanta informatiei este mult mai apropiata de
gandirea subiectiva umana. De fapt, Yahoo este cel mai mare ghid Web creat
manual, munca implicand aproximativ 150 de editori. Yahoo contine in directorul
sau peste 1000000 de pagini catalogate pe diverse categorii. Suplimentar, in
cazul in care nu sunt gasite rezultate proprii sau la sfarsitul acestora, daca
exista, Yahoo adauga rezultate obtinute prin apelarea la cautarea prin masina
Google.
Metacrawler - este un motor de cautare cu care se poate efectua "metasearch". Asta înseamna ca acest motor de cautare nu are baza de date proprie, ci trimite cererea dvs. la alte motoare de cautare, si trimite rezultatele înapoi la utilizator. Metacrawler a decazut în timp, dar tot poate furniza rezultate bune în unele cazuri. Exista si alte motoare metasearch, dar în general sunt lente, deoarece cererea si rezultatele fac drum dublu, si nu permit toate optiunile specifice fiecarui motor de cautare în parte.
Netscape Search - este un serviciu tip director bazat pe proiectul Open Directory si pe baza de date proprie numita "Smart rowsing". El exceleaza in listarea paginilor de Web "oficiale". Rezultate
secundare se obtin prin apelarea la serviciul Google. De asemenea, prin
portalul Netscape Netcenter se pot accesa si alte masini de cautare.
Altavista este unul dintre cele mai vechi motoare de cautare de pe Internet. Ea a fost lansata in decembrie 1995 de catre firma digital, apoi a trecut in proprietatea firmei Compaq (care a cumparat Digital in 1998). La momenul actual este controlat de companiaCMGI. Indexul de pagini Web al sau este unul dintre cele mai mari la momentul actual. AltaVista ofera de asemenea si cautari pe domenii specifice, spre exemplu: "news search", "shopping search" sau "multimedia search". De asemenea a lansat, de curand, un nou serviciu, AltaVistaPrima. Reprezinta o baza de date, constituita automatic de un robot care indexeaza textul integral al documentelor de pe web si al grupurilor de stiri. AltaVista este situat in SUA, are o acoperire internationala, este in engleza (exista si versiuni in franceza, spaniola si portugheza, dar interfata se poate adapta in functie de limba utilizatorului) si propune doua moduri de cautare: simpla si avansata, aceasta din urma propunand o gestiune completa a operatorilor booleeni, posibilitatea de a selecta limba pentru raspunsurile afisate si rafinarea autarilor. Căutarea avansată permite limitarea rezultatelor în functie de dată, limbă etc.. Ofera, de asemenea, si optiunea de cautare in grupurile de stiri Usenet. Singurele inconveniente ar fi ca anumite formate sunt excluse din indexare: pdf-urile, diferite alfabete, fisierele compresate.
Lycos -
Un motor de cautare vechi. Ofera si alte servicii, de exemplu e-mail. Lycos a fost lansata ca o masina de cautare bazata pe o componenta Spider pentru culegerea informatiilor despre paginile de Web. Ulterior, in 1999, ea a fost tranformata intr-un director, similar cu Yahoo. Lycos indexeaza si site-urile FTP, dar dezavantajul este ca se limiteaza la o indexare partiala a documentelor. Permite cautare simpla si avansata cu ajutorul operatorilor logici.
Yahoo - a fost lansat in 1994 si este, in acest moment, cel mai vechi si popular serviciu de cautare de tip director. El are o buna reputatie in a ajuta utilizatorii in gasirea informatiilor esentiale. Secretul sau consta in faptul ca o mare parte din munca este sustinuta de specialisti umani. In felul acesta aprecierile despre relevanta informatiei este mult mai apropiata de
gandirea subiectiva umana. De fapt, Yahoo este cel mai mare ghid Web creat
manual, munca implicand aproximativ 150 de editori. Yahoo contine in directorul
sau peste 1000000 de pagini catalogate pe diverse categorii. Suplimentar, in
cazul in care nu sunt gasite rezultate proprii sau la sfarsitul acestora, daca
exista, Yahoo adauga rezultate obtinute prin apelarea la cautarea prin masina
Google.
Metacrawler - este un motor de cautare cu care se poate efectua "metasearch". Asta înseamna ca acest motor de cautare nu are baza de date proprie, ci trimite cererea dvs. la alte motoare de cautare, si trimite rezultatele înapoi la utilizator. Metacrawler a decazut în timp, dar tot poate furniza rezultate bune în unele cazuri. Exista si alte motoare metasearch, dar în general sunt lente, deoarece cererea si rezultatele fac drum dublu, si nu permit toate optiunile specifice fiecarui motor de cautare în parte.
Netscape Search - este un serviciu tip director bazat pe proiectul Open Directory si pe baza de date proprie numita "Smart rowsing". El exceleaza in listarea paginilor de Web "oficiale". Rezultate
secundare se obtin prin apelarea la serviciul Google. De asemenea, prin
portalul Netscape Netcenter se pot accesa si alte masini de cautare.
Cautarea de tip boolean
Boolean Search - Căutarea logică
Căutare simplă
Cea mai simplă metodă este de a introduce un singur cuvânt în câmpul de căutare şi de a apăsa tasta Enter (sau clic pe butonul Search). Motorul de căutare va returna toate paginile de pe site care au acel cuvânt în ele. De cele mai multe ori aceasta va fi suficient. Următorul nivel este de a căuta mai mult decât un cuvânt. Puteţi alege între: căutarea tuturor cuvintelor care vă va returna paginile care au toate cuvintele ce le-aţi scris căutarea a cel puţin unui cuvânt care vă va returna paginile care au cel puţin unul din cuvintele pe care le-aţi scris.
Căutare logică
Dacă o căutare simplă nu a fost de ajuns, căutarea logică poate să vă ajute. Aveţi de ales între and (şi), or (sau), not (nu), şi o combinaţie a acestor trei.
& - ŞI logic va returna rezultate unde ambele cuvinte sunt în pagină.
| - SAU logic va
returna rezultate unde unul din cuvinte este în pagină.
~ - NU logic exclude un cuvânt din căutare. Veţi folosi în mod uzual împreună cu ŞI logic ( & ) deoarece înlătură rezultatele dintr-o listă. De exemplu „noi &
~acestia“ va găsi toate paginile care conţin „noi“ dar care nu conţin
„acestia“. Folosind doar „~acestia“ nu va returna nimic deoarece nu căutaţi
nimic, ceea ce va returna o listă goală .
( ) - grupare
adaugă o complexitate în plus, deoarece puteţi grupa blocuri logice împreună.
De exemplu „(noi | ceilalti) & ~acestia“ va găsi toate paginile care conţin
„noi“ sau „ceilalti“, dar care nu conţin „acestia“.
Căutare simplă
Cea mai simplă metodă este de a introduce un singur cuvânt în câmpul de căutare şi de a apăsa tasta Enter (sau clic pe butonul Search). Motorul de căutare va returna toate paginile de pe site care au acel cuvânt în ele. De cele mai multe ori aceasta va fi suficient. Următorul nivel este de a căuta mai mult decât un cuvânt. Puteţi alege între: căutarea tuturor cuvintelor care vă va returna paginile care au toate cuvintele ce le-aţi scris căutarea a cel puţin unui cuvânt care vă va returna paginile care au cel puţin unul din cuvintele pe care le-aţi scris.
Căutare logică
Dacă o căutare simplă nu a fost de ajuns, căutarea logică poate să vă ajute. Aveţi de ales între and (şi), or (sau), not (nu), şi o combinaţie a acestor trei.
& - ŞI logic va returna rezultate unde ambele cuvinte sunt în pagină.
| - SAU logic va
returna rezultate unde unul din cuvinte este în pagină.
~ - NU logic exclude un cuvânt din căutare. Veţi folosi în mod uzual împreună cu ŞI logic ( & ) deoarece înlătură rezultatele dintr-o listă. De exemplu „noi &
~acestia“ va găsi toate paginile care conţin „noi“ dar care nu conţin
„acestia“. Folosind doar „~acestia“ nu va returna nimic deoarece nu căutaţi
nimic, ceea ce va returna o listă goală .
( ) - grupare
adaugă o complexitate în plus, deoarece puteţi grupa blocuri logice împreună.
De exemplu „(noi | ceilalti) & ~acestia“ va găsi toate paginile care conţin
„noi“ sau „ceilalti“, dar care nu conţin „acestia“.
Wednesday, March 14, 2007
Cum scriem in web
Site-urile trebuie scrise in asa fel incat sa fie cat mai citet posibil , sa nu fie un scris clasic, ca si cand ai scrie o carte. Un utilizator in primul rand scaneaza cu privirea pagina respectiva pentru a gasi cat mai repede informatia dorita , fara a fi nevoie sa citeasca tot textul.
In momentul in care un utilizator aceseaza o pagina de net, el se uita in primul rand in centrul paginii si isi face o idée despre ce ar contine site-ul respective. Daca acolo este ceva publicitar, vizitatoriinu vor fi prea incantati, pentru ca detesta publicitatea pe site-uri si tot ceea ce tine de marketing pe site. El trebuie sa gaseasca informatia dorita foarte repede, se concentreaza mai putin pe partea de navigare; prefera sa gaseasca textul fara sa fie nevoie sa parcurga pagina in josul ei…
Au fost facute 3 studii:
1.in primul studiu s-a observat modul de cautare a informatiei de catre utilizatori tehnici si de catre utilizatori finali. In timp ce utilizatorii tehnici foloseau foarte usor elementele hipertext si legaturile catre alte obiecte in folosul lor si pentru a micsora timpul de cautare a informatiei , utilizatorii comuni (finali) erau mai mult preocupati in a cauta manual informatia respective, chiar daca asta insemna timp mai lung, de teama de a nu se pierde in continutul paginii Totusi , ambele tabere au apreciat textul scurt, lizibil , concret.. Utilizatorii apreciaza foarte mult un motor de cautare, navigarea si cautarea informatiei fiind foarte dificila fara macar functia “ Find”. De asemenea, un lucru deranjant este timpul de asteptare pentru incarcarea unor poze sau descarcare. Participantii la test au apreciat modul de asezare a informatiei in pagina. In general , utilizatorii citesc primele randuri ale unui paragraf; de aceea informatia trebuie sa fie impartita in paragrafe sugestive, care sa inceapa cu cuvinte sugestive.
2. al doilea test a presupus testarea unor utilizatori care nu sunt tehnici , dar care sunt obisnuti cu navigarea pe internet. Scopul lui a fost de a se citi textul mai amanuntit , din diferite domenii de activitate si apoi a se puncta anumite aspecte din informatiile respective.Parerile au fost ca e mai usor de citit un text in care se foloseste scrierea informala decat unul pentru care e nevoie sa se citeasca toate cuvintele. Un aspect important il constituie credibilitatea site-ului respective si a informatiei de acolo. Utilizatorii tin cont de cine scrie informatia si cat de adevarata este ea. Pentru aceasta, hyperlinkurile sunt foarte utile, ele confera credibilitate. De asemnea, umorul in site este apreciat ,dar aici trebuie sa se aiba grija a se folosi acel tip de umor care se potriveste acelui site si paturii sociale careia I se adreseaza informatia de pe site. Timpul de cautare si de asteptare are si aici un rol important , trebuind sa fie minimizat.. In formatarea textului este importanta sa se foloseasca elemente care sa scoata in evidenta punctele esentiale ale acele informatii, deoarece, majoritatea utilizatorilor, cand intra pe o pagina de net, intai o scaneaza vizual , abia dupa aceea se apuca sa citeasca textul. Textul trebuie sa fie scurt si cuprinzator, in general utilizatorii se plictisesc daca au in fata un text foarte lung. E bine ca pe prima pagina sa fie punctate ideile principale plus o scurta descriere a lor pentru ca utilizatorul sa poata alege foarte usor ceea ce doreste si sa fie indrumat repede la informatia cu pricina.Linkurile sunt foarte utile si apreciate, dar numarul lor prea mare devine deranjant. De asemenea, fotografiile sunt apreciate, dar numai daca sunt in concordanta cu textul respectiv. Altfel nu fac decat sa ocupe spatiul paginii respective.
3.al treilea test a presupus prezentarea catre participanti a acelorasi site-uri, dar scrise sub forme diferite, cu stiluri diferite, unele imbinand mai multe stiluri. Rezultatul a fost o imbunatatire a paramatrilor urmariti( timpul de cautare, usurinta in folosire). Testul s-a adresat utilizatorilor finali, din care au fost exclusi webmasteri, programatori, etc. Utilizatorilor li s-au prezentat mai multe versiuni ale acealuiasi site, toate cu aceeasi hiperstructura, in asa fel incat utilizatorul sa fie concentrate pe continutul informatiei din site si nu pe elementele vizuale. Acest test se baza pe memoria participantilor, care trebuiau sa citeasca textul respectiv, dupa care sa verfice ceea ce au retinut de acolo. Au fost scoase in evidenta caracteristicile site-urilor: calitatea , usurinta in utilizare, atractivitatea, modul cum a fost perceput acel site de catre utilizator.
Ben Shneiderman - biografie
Ben Shneiderman s-a nascut pe 21 august 1947 si este un cercetator american in domeniul computerelor. Cercetarile sale au adus date noi in ceea ce priveste interactiunea om-computer.
In prezent Shneiderman detine un post de profesor in cadrul Universitatii din Maryland. Este absolvent al Liceului de Stiinta din Bronx. Dupa terminarea acestuia a urmat City College din New York (absolvent in 1968). A aprofundat studiile in automatica la Universitatea de Stat din New York. In afara de contributiile aduse in ceea ce priveste design-ul interfetei cu utilizatorul, este cunoscut drept co-inventator (alaturi de Isaac Nassi) al diagramelor Nassi-Shneiderman, o reprezentare grafica a design-ului softaware-ului structurat. El a contribuit si la cercetarile din campul "utilizabilitatii".
Face parte din topul celor mai creative 1000 de persoane din Statele Unite.
In prezent Shneiderman detine un post de profesor in cadrul Universitatii din Maryland. Este absolvent al Liceului de Stiinta din Bronx. Dupa terminarea acestuia a urmat City College din New York (absolvent in 1968). A aprofundat studiile in automatica la Universitatea de Stat din New York. In afara de contributiile aduse in ceea ce priveste design-ul interfetei cu utilizatorul, este cunoscut drept co-inventator (alaturi de Isaac Nassi) al diagramelor Nassi-Shneiderman, o reprezentare grafica a design-ului softaware-ului structurat. El a contribuit si la cercetarile din campul "utilizabilitatii".
Face parte din topul celor mai creative 1000 de persoane din Statele Unite.
Jakob Nielsen - biografie
Jakob Nielsen s-a nascut in 1957 in Copenhaga si este scriitor, consultant in software si in "Web design usability" (concept prin care ne referim la eleganta si claritatea cu care se face navigarea utilizatorului folosindu-se interfata unei aplicatii software sau a unui website; in limba romana, cea mai buna adaptare a termenului ar fi aceea de „aplicatie prietenoasa“ sau „website cu interfata prietenoasa“).
Nielsen detine un doctorat in design-ul interfetei cu utilizatorul si automatica in cadrul Universitatii Tehnice din Danemarca. El a lucrat la Bellcore, IBM, ca cercetator principal in cadrul companiei de computere Sun Microsystems.
In 1991, cand internetul era la inceputuri, Jakob Nielsen sustinea ca hypertext-ul este viitorul in ceea ce priveste design-ul interfetei cu utilizatorii. El a scris si o carte pe aceasta tema: Hypertext and Hypermedia (publicata in 1990).
Nielsen detine 79 de patente inregistrate in SUA, in principal in materia simplificarii navigarii utilizatorilor in Internet.
Termenul de „web usability“ este sinonim cu Jakob Nielsen, cofondatorul Nielsen Norman Group. Astazi el este cunoscut peste tot inlue drept "the king of usability" (regele uzabilitatii).
Nielsen detine un doctorat in design-ul interfetei cu utilizatorul si automatica in cadrul Universitatii Tehnice din Danemarca. El a lucrat la Bellcore, IBM, ca cercetator principal in cadrul companiei de computere Sun Microsystems.
In 1991, cand internetul era la inceputuri, Jakob Nielsen sustinea ca hypertext-ul este viitorul in ceea ce priveste design-ul interfetei cu utilizatorii. El a scris si o carte pe aceasta tema: Hypertext and Hypermedia (publicata in 1990).
Nielsen detine 79 de patente inregistrate in SUA, in principal in materia simplificarii navigarii utilizatorilor in Internet.
Termenul de „web usability“ este sinonim cu Jakob Nielsen, cofondatorul Nielsen Norman Group. Astazi el este cunoscut peste tot inlue drept "the king of usability" (regele uzabilitatii).
Subscribe to:
Posts (Atom)